Close

Comentariu la comentariu întru voioșia bătrâneții!

       « Ce ne facem cu timpul ?…Timpul, ambiguitatea supremă a condiției umane », Mircea Eliade

În «Despre inimă și alte eseuri», cu un text sclipitor ca formă și reconfortant ca substanță, Andrei Pleșu vorbește și «Despre bătrânețe». Dacă senectutea este inevitabilă, iar din clipa în care ne naștem începem să acumulăm procente de bătrânețe, autorul se întreabă, pe bună dreptate, ce înseamnă în fond să fii bătrân? Ne amintește că noi, cei sexagenari sau septuagenari, avem toate motivele să fim încrezători și relaxați, dacă e să ne ghidăm după spusele și faptele unor  mari gânditori și creatori ai lumii. Astfel, «Sfântul Augustin spune că sunt șase vârste și că vârsta bătrâneții, a șasea, e cea mai lungă: între 60 și 120 de ani (cât toate celelalte la un loc). Isidor din Sevilla spune că tinerețea e până la 50, maturitatea până la 70, iar bătrânețea de la 70 de ani în sus. Avem doar motive de optimism când aflăm că «Tizian – care a murit de ciumă, nu de bătrânețe -, a fost de o explozivă creativitate după 70 de ani, iar Picasso s-a dovedit mai activ că niciodată după 65 de ani – ultimul nou-născut «recunoscut» a fost fiica sa, Paloma, pe când artistul avea 68 de ani, iar  ultima sa căsătorie cu o copilă de numai  23 de ani a fost înregistrată pe când artistul avea 80 de ani – … Nu trebuie așadar să disperăm dacă avansăm în vârstă ». Femeile în mod special, cu o limită de vârstă mai mare decât a bărbaților,  cum știm prea bine,  nu au de ce să dispere. În fond sunt atâtea trucuri «nevinovate» prin care își pot, dacă nu reînvia prospețimea tinereții,  măcar prelungi înfățișarea atractivă de la vârsta maturității. Exemplul cel mai bun este actrița Jane Fonda, care, la peste 80 de ani, a reușit să aibă o performanță redutabilă  în lupta ei împotriva trecerii timpului. Și-a păstrat vitalitatea și farmecul, poate și pentru că a practicat dintotdeauna,  cu pasiune…, fitness-ul.

Și domnul Pleșu continuă cu vioiciune și umor pledoaria pentru «bucuria» de a îmbătrâni. Ne arată «că Cicero a scris De senectute când avea 62 de ani. Textul e departe de a fi o lamentatio sumbră. E mai curând consolator, dacă nu chiar încurajator. Autorul își începe discursul constatând că deși toți vrem să ajungem la adânci bătrâneți, cum ajungem acolo, începem să bombănim. Spunem că e oribil să fim bătrâni, deși asta ne-am dorit tot timpul : să trăim cât mai mult…Cicero e de părere că necazurile pe care le ai la bătrânețe nu vin de  la vârstă. Vin de la ce ai făcut până în momentul în care ai îmbătrânit. Și cu corpul tău, și cu gândurile tale, și cu sufletul tău. Bătrânețea nu e odiosa, în orice caz nu în mai mare măsură decât celelalte vârste. In moribus est culpa, non in aetate…Una peste alta, Cicero e de părere că marile neajunsuri ale îmbătrânirii (diminuarea vieții active, șubrezirea corpului, suspensia plăcerilor și apropierea morții) sunt tot atâtea beneficii, pentru cine știe să guste tipuri de plăceri și de activități legate de sfera, infinit răsplătitoare, a contemplativității». Chiar neliniștea morții poate fi  tratată cu umor, antidot mai mult sau mai puțin eficient (după zestrea de simț al umorului al fiecăruia), dar care sigur merită încercat, în sensul atitudinii lui Constantin Noica : «Ce curios ! Se moare de milioane de ani și lumea încă nu s-a învățat cu asta!» Un om cultivat, cu trăiri care exced sfera simțurilor și impulsurilor primitive, poate într-adevăr să descopere că bătrânețea înseamnă un prilej de libertate absolută, un dar neprețuit, în care are timp să se ocupe de propria sa persoană – să  călătorească, să lege noi prietenii,  să învețe  multe lucruri pe care viața activă și obligațiile din tinerețe nu i le-au permis («Când e vorba de a învața ceea ce este necesar – spunea Sfântul Augustin – nu suntem niciodată prea bătrâni..»), să-și dea frâu liber imaginației, să-și  îndeplinească toate visele pe care i le permite condiția fizică, starea de sănătate și…bugetul. «Nimeni nu se așteaptă să rămână pe scenă la nesfârșit», comentează Andrei Pleșu, dar până când mai ești pe acea scenă, nu merită oare (și aici mă adresez doamnelor) să faci tot ce-ți stă în putință pentru «a încerca, cochet, să salvezi aparențele»  și să  arăți cât mai bine în lumina reflectoarelor ? Așadar, pentru cei apți să decripteze beneficiile bătrâneții, aceasta «poate avea un anumit farmec ireductibil : un amestec subtil de înțelepciune, autoritate și virtute, o bună ocazie de a recupera, compensatoriu, un mod de viață mai pur, liber de ingerințele corpului, încărcat de beneficiile unei lungi experiențe. Toate «pierderile» firești ale vârstei sunt compensate de norocoase «câștiguri». Pe scurt, bătrânețea survine ca un răgaz binemeritat și ca o șansă de relansare, în perspectiva unui alt orizont decât acela al determinărilor pământești».

«Fiecare vârstă așteaptă vârsta următoare și se pregătește pentru ea. Singură bătrânețea așteaptă altceva. Nu o altă vârstă, ci o altă stare, un alt statut, o altă viață… din care s-au evacuat experiențe inutile, idei fixe, stereotipii verbale și comportamentale, sedentarism intelectual (și fizic), pe scurt tot ceea ce e «gata făcut» în repertoriul gesturilor, al emoțiilor și al gândurilor cotidiene. Odată învinsă această moarte imanentă, ieși din monotonia amplasamentului pământesc: îți schimbi locul, te resituezi în alt loc, topos atopos, te așezi în altă bătrânețe decât aceea care se termină cu moartea. Carevasăzică «bătrânețea e o aventură. Și ni se cer puterea, curajul și curiozitatea de a nu traversa această aventură morocănoși, prost-dispuși, ca și cum am ști cu certitudinea ultimă despre ce e vorba».

În opera de revitalizare și regenerare ce ne stă la îndemână tuturor, este sigur că puterea gândului, forța mentală controlată, joacă un rol important. Dar la fel de importante pentru contracararea manifestărilor bătrâneții și păstrarea unei stări de sănătate optime sunt nutriția, întărirea  sistemului  imunitar și exercițiile fizice.

De aceea ne propunem, noi, o mâna de vraci moderni animați de un proiect,  să creem un club destinat tovarășilor noștri de «aventură» în care să înfruntăm cu toții timpul, încercând  să  dezbatem și să aplicăm împreună cele mai noi metode de conservare a sănătății noastre fizice, psihice și emoționale, pornind de la cele mai recente cercetări și studii clinice anti-aging, prelucrate și  adunate într-un Îndreptar practic de înțelepțire, spre a ne bucura din plin de a doua, a treia, sau chiar de a patra noastră tinerețe, de aici sau de dincolo…

Politica noastră a fost actualizată în conformitate cu Regulamentul RGPD al Uniunii Europene! Prin accesarea și utilizarea site-ului, vă dați acordul cu privire la Termenii și Condițiile de utilizare! Acest site folosește cookies! Pentru a afla mai multe detalii, vă invităm să citiți: ”Termeni și Condiții!”

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close